... in amintiri

Saptamina trecuta Bunica mea a inplinit jumatate de an de cind a plecat la Domnul...
A fost o persoana deosebita si cu suflet mare. A stiut sa treaca prin toate greutatile. A trecut prin foame, razboi  si prin pierderi de cei dragi.

Pe bunica  o vad asezata pe patul de afara privind departe pe oglinda Nistrului si meditind sau murmurind o doina de jale, de singuratate de dor ....da bunica mea cinta foarte bine si la cerintele noastre sa ne cinte ceva intodeauna iti gasea anume cintecul ce te facea sa cazi pe ginduri si fara ca sa iti dai seama sa iti curga lacrimile riuri pe obraji sau sa iti inceapa a dansa inima de veselie .Aici e un cintec ce mi-a ramas de la ea
Bunica - Doi Batrini


Bunica mea a iubit intodeauna munca si cintecul nici-odata nu o vedeai sa munceasca fara ca sa cinte un citec popular sau un psalm  si intodeauna purta in gind copii si cei dusi si cei ramasi, nepotii si cei dusi si cei ramasi si strenepotii la care se gindea mereu cu o mindrie si bucurie. Copii si nepotii plecati la Domnul ia petrecut cu durere sufleteasca si le purta de grija chiar daca nu mai veniau pe la ea sa o vada . Credinta bunica mea a trait-o in liniste doar pentru ea  nu obliga pe nimeni prefera sa ne dea exemplu decit  sa vorbeasca,  duminicile cind mergeam in copilarie la ea tin minte ca se scula cu noaptea in cap isi pregatea cosul (nici-odata nu reuseam sa vad ce punea in el) si pleca la biserica pe cind ne sculam noi ea deja venise si ne punea masa si cu o atita bucurie se uita la noi si risul ei molipsitor ne indemna sa mincam din mamaliguta calda si cu zeama aromata pe care numai ea stia sa o faca. Toti o iubieau si toti o cunosteau nu auzeai pe nimeni sa vorbeasca ceva rau de ea la toti sarea in ajutor si de fiecare data  cind plecai de la ea cu atita jale se uita in urma si lacrimile ii curgeau pe obraji isi lua ramas bun de parca ne era sa te mai vada nici-odata , la toti le-a purtat de grija pentru toti se ruga. Sa pregatit de moarte inca de la 50 de ani si cu pomenile pregatite pentru ea si-a ingropat sotul  si doua nepotele ce soarta le rupt inca de la virste fragede, stia ziua mortii sale si era pregatita din timp caietelul cu demersul inmormintarii sale a fost de ajutor copiilor ce de durere probabil nu erau sa faca asa cum vroia ea Nu vroia sa mai intre inca intr-o iarna si Domnul a strins-o la El, Ia fost draga si ea daruit o moarte cu adevarat crestineasca a stiut ce sa faca si ce sa zica pina in ultima ei suflare, a stiut si in ce clipa sa cheme parintele sa-i faca rugaciunile .
 hmm Mîta in momentul plecarii  sa asezat pe picioarele ei parca sa-si ea ramas bun pe care incercind sa o ea matusa mea sa o dea afara bunica mea a dogenit-o sa o lese acolo  ca e a ei si are si ea dreptul sasi ea ramas bun.
 Cind a terminat parintele de zis rugaciunile a inchis ochii cu o liniste sufleteasca si a plecat ....A fost inmormintata la  75 de ani si 10 luni,cu doi parinti precum a vrut ea ,linga locusorul pregatit din timp linga bunelul si sub Corcodusul ce il plantase din timp ca sa isi formeze umbra pina va pleca ea. Corcodusul care acum trebuie sa fie plin de flori si clatinindu-si trist ramele la capul Lor.
                  Domnul sa te odihneasca cu dreptii sai draga mea bunicuta.